Proverbi Umbri raccolti da Oreste Grifoni
25 – GOLA – STOMACO PIENO E VUOTO (pagg. 87-88)
Nota: Tra parentesi acute < > è riportato il numero della pagina.
<87>
| 1. | – L’appititu vêne magnanno. | |
| Franc. | – L’apetit vient en mangeant. | |
| 2. | – Che bello magnà’ quann’unu ha fame! Che bellu durmì, quann’unu ha sunnu! | |
| 4. | – Bon appititu non teme mai pan duro. | |
| 5. | – Chi spizzica non sta a digiunu. | |
| 6. | – Vale più un voccone (boccone) bonu che centu tristi. | |
| 7. | – Orate frate! se l’occhiu vêe, gargallozzu pate; – e – Vedè’ e non toccà’ so’ cose da crepà’. Non satiatur oculos visu. (ECCLESIASTE) | |
| 8. | – Se odora naso stenta gola. | |
| 9. | – La bona cucina vôta saccoccia e saccuccina. | |
| 10. | – Bona cucina, miseria vicina. | |
| 11. | – Chi cucina lecca, chi fila se secca. | |
| Abruz. | – Chi cucina allecca e chi fila se secca. | |
| 12. | – Lu gargallozzu è funnu, chi non lu custodisce va giù lu sprufunnu. | |
| 13. | – La bocca è ‘mmucu (buco) strittu, se magna la casa co’ tuttu lu tittu; – e – Lu gargallizzu ‘ngnotte la casa co’ tuttu ‘l fienile; – e – La bocca è un ‘mmucu forellu (rotondo), se magna la casa co’ tutto ‘l castellu. | |
| 14. | – Chi tuttu se magna, se strozza – e – Chi magna tutto, magna cuccu. | |
| <88> | ||
| 15. | – Ragnu, ragnu! Tantu m’abbusco e tantu me magno; – e – Aò, aò, aò, so’ pollastri e maccarò’. Per coloro che menano una vita scioperata, e, non frenando la gola, non pensano al domani. | |
| 16. | – Joànni se magnò la roba e je avanzorno l’anni. | |
| 17. | – N’ammazza più la gola che la spada. | |
| Lat. | – Ancipiti plus ferit ense gula. | |
| Franc. | – La gournandise tue plus d’hommes que l’epée. | |
| 18. | – Corpo satullu ‘nsa che sia digiunu; – e – Saccu pienu non compatisce quillu digiunu. Chi non soffre, non compatisce. | |
| 19. | – Saccu vôtu ‘nse regge in piedi. Si non manducaverimus, deficiemus. (S. PAUL: 1° Cor.) | |
| Abruz. | -Lu sacch vuojeto ‘nsi mantè’ ritte. | |
| Sic. | – Saccu vacanti nun se teni a drittu. | |
| 20. | – Ventre digiunu non sente niciunu; – e – La fame non conosce legge. | |
| Lat. | Venter aures non habet. (ERASMO) | |
| Franc. | – Ventre affamé n’a pas d’oreilles; – e – Necessité n’a point de loi. | |
| 21. | – La fame fa scappà’ lu lupu dalla tana. | |
| Piem. | – La fam a fa surtì’ fina ‘l luve dant la tana. | |
| Franc. | – La faim chasse le loup du bois. | |
| 22. | – Chi va a lettu senza cena, tutta notta se dimena. | |
| Franc. | Qui s’en va coucher sans soùper, ne tesse la nuit de se demener. | |
| 23. | – ‘Gni trista cena a lettu mena. |
305
Pagina precedente
